Joaca de-a incendiul

L-am iubit cu pasiune pe Arthur C. Clarke. De la prima carte scrisă de el pe care am citit-o, până la ultima. Mi-a plăcut enorm optimismul lui, faptul că previziona cu încăpăţânare că omenirea va găsi mereu o cale spre a depăşi problemele pe care evoluţia ni le aduce în prag. Şi credinţa FERMĂ că omenirea e într-un proces constant şi ireversibil de evoluţie.

Însă atunci când l-am citit, era decada Domnului 1980 şi lumea încă mai trăia ecourile generaţiei flower power şi credinţa în bunătatea omului încă mai dăinuia.

Din nefericire au trecut peste 25 de ani de atunci şi chiar dacă din punct de vedere tehnologic omul a avut nişte previziuni ieşite din comun, profetice chiar aş zice, din punct de vedere sociologic, cred că omenirea l-a dezamăgit pe tăicuţa Arthur.

În loc să se amplifice acea bunătate primară pe care au adus-o la suprafaţă anii 50-60 şi a cunoscut în anii 70 ai secolului trecut, în a doua decadă a mileniului III, nuş cum, dar imundă mucigaiurile argheziene.

Omul anilor ăstora are de fapt alte probleme existenţiale decât şi-au imaginat gânditorii, filozofi sau scriitori de sf. Şi una dintre ele e celebra platitudine ”secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” traducerea greşită a unui panseu al lui Malraux. Care dacă tăcea când a spus asta în loc să vorbească, filozof rămânea! Şi la fel de filozofi ar fi rămas şi cei care l-au tradus şi propagat greşit.

După căderea regimurilor comuniste s-a dat drumul libertăţii religioase. Conducătorii cultelor creştine ortodoxe, cele mai lovite de regimurile comuniste au preluat acest fals citat din gânditorul francez şi au făcut tot posibil spre a-l pune în practică, încercând să reînvie gloria de odinioară. Ba chiar să o depăşească, privind cu jind la colegii catolici. Iar clasa politică i-a sprijinit cu drag fiindcă permanent în sondaje BOR se află între preferinţele de încredere ale românilor.

Dar lumea e mai largă decât colţul acesta de lume şi se pare că a cam sosit momentul plăţii pentru acţiuni mai vechi, plata păcatelor ca să mă exprim eufemistic.

Acţiunile britanice, olandeze, belgiene, franceze şi mai nou americane în zona islamică de a impune cu forţa justiţia occidentală au generat eşecuri răsunătoare. Celebrul Bin Ladden a fost creaţia americanilor, care s-a întors împotriva mâinii care l-a hrănit atunci când a devenit suficient de mare pentru a deveni autonom, să nu uităm asta. Şi el şi alţii. Cumva cei pacificaţi s-au cam trezit în poziţia africanilor de acum câteva secole: ”când omul alb a venit, noi aveam pământurile şi el biblia. Ne-a invitat să închidem ochii în rugăciune, iar când i-am deschis, el avea pământurile şi noi rămăsesem cu biblia.” – citat aproximativ. Fiindcă desigur, pacificarea şi civilizarea a avut un preţ, preţ care a trebuit să fie achitat chiar de către cei care nu ceruseră de fapt nici pacificarea nici civilizarea. Nu de alta dar îşi aveau propriile valori. Iar bancherii au scos din piatră seacă acest preţ, uitând exemplul european de acum 1900-1700 de ani, când sângele martirilor a creat creştinii. Iar după apariţia creştinismului statal, efectul direct a fost apariţia Evului Mediu întunecat. Cu nişte probleme pe care încă trebuie să le suportăm.

Modul defectuos în care s-au gestionat unele probleme politice au creat martirii islamici care au tras după ei modificarea acelui islam luminat din anii 60-70 şi apariţia statelor islamice fundamentaliste pe care Europa mult prea orbită de mitul multikulturalismului impus dacă-i musai cu plăcere, habar n-a mai avut să le gestioneze corect.

Dacă vă uitaţi peste legislaţia din Iran din vremea Mohammad Reza Șah Pahlavi  şi cel din vremea actuală o să vedeţi o involuţie majoră. La fel şi în cazul luptei dintre liberalii turci şi fundamentaliştii islamici turci.

Europa şi europenii ar fi putut trăi liniştiţi în epoca modernă de aur a anilor 2000, cu un nivel nemaiîntâlnit până la acest moment al evoluţiei culturale, sociale, economice, dacă reversul instaurării cu forţa a islamului fundamentalist şi de ev mediu n-ar fi fost prigoana celor cu vederi mai liberale. Prigoana şi fie fuga fie alungarea lor. Sau moartea unora.

Ce nu pot să înţeleg e cum mare parte dintre cei care au reuşit să fugă de islamul fundamentalist au adus o ramură şi mai fundamentalistă în bagaje. Aşa că marile oraşe europene s-au umplut de burkkas şi de văluri islamice, de femei care s-au convertit la islam pentru a se mărita cu bărbaţi focoşi şi cu poveşti desprinse din 1001 de nopţi arabe şi brusc de mulţi copii fie de descendenţă dublu arabă fie mixtă. Mult mai mulţi decât copii creştini.

Iar părinţii acelor copii au început să aplice principiile democraţiei occidentale chiar împotriva democraţiei occidentale: voinţa celor puţini trebuie să se plece în faţa dorinţelor celor mulţi. Iar acolo unde creştinii renunţaseră de bunăvoie la opresiunea bisericii, s-au lovit de opresiunea musulmană. Iar liderii politici au avut ideea ”genială” de a se alia cu bisericile creştine pentru a contracara influenţa islamică.

Un fel de luptă cu foc contra focului… Iar joaca de-a incendiul nu prea prevesteşte nimic bun.

 

 

Anunțuri

3 răspunsuri la „Joaca de-a incendiul

  1. Tu vezi flăcări și ruină, eu am alt film pe retină. Eu încă mai cred ca ne trezim din Mtrix. 😛
    Islamul își v-a atinge în curând potențialul maxim și se v-a calma. Așa cum s-a calmat creștinismul și restul religiilor „mature”.
    Dacă ai dreptate tu, am cam belit-o!

  2. Singurele forme religie ”mature” pe care le ştiu sunt catolicismul şi spre maturitate bat şi reformatele europene, budhismul şi shintoismul. Aş zice că şi şamanismul triburilor de vânători-culegători.
    În rest, dintre denominaţiile creştine, îmi pare rău, dar nu prea le văd excesiv de ieşite de pe băncile gădăniţei. (găseşti traducerea la groparu pe blog)
    Iar islamul, dacă în evul mediu a fost o oază de lumină – nu glumesc! – acum s-au găsit câţiva luminaţi care să-l ducă îndărăpt la creşă. Prost e că acum copii ăştia au la dispoziţie inclusiv focoase nucleare şi cam toţi suferă de boala aia a băieţilor pre-puberi, ”pula mea e mai mare decât pula ta”. Numai fiindcă nu sunt şi suficient de oneşti ca să recunoască asta, au înlocuit sfânta pulă cu numele lui Dumnezeu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s