Dilema cu bulionul

Am crescut cu conserve făcute-n casă şi mă ambiţionez să le fac în casă în fiecare an.

Anul ăsta am bătut recordul la făcut conserve, practic n-a fost sâmbătă şi duminică să nu ard gazul făcând ceva pentru la iarnă.

Au ieşitĂRĂ până acum fo” 40 de borcane de 400 de dulceţuri, 12 borcane de roşii în suc propriu  de 800 şi 8 de bulion, tot de 800. Şi încă n-am ajuns la faza de dulceţuri de pepene verde şi nici n-am terminat cu roşiile, mai ales cu bulionul

Eh, bulionul… 

Primele 3 tranşe au fost mai grele, că m-au uitat cucii până au scăzut corespunzător roşiile alea. Însă la a 4-a serie, am bunghit-o. De ce să stau să aştept să se evapore sucul când pot să îl scot cu bulionul şi în loc de dansat dansul ploii pe lângă el cam 6 ore pot să stau numai 3? N-am găsit niciun argument pentru a nu inova.

Culinare azi

Pepenele nostru cel de toate verile e puţin mai mult decât un fruct delicios, excelent pentru răcorirea sufletului pe caniculă şi încântarea gurii. Pepenele poate fi transformat, de la acru la dulce. Şi culmea, coaja pe care o aruncăm e o mică comoară versatilă.

 

1) Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, ca oricare copil tembel, fiindcă bunica nu punea pepeni la murat, mă dădeam în vânt după ei. De fapt după partea verzuie, coaja mi s-a părut mereu prea tare, iar miezul celor care apucaseră să se înroşească mi se părea ciudat. Cei care fuseseră puşi de verzi însă erau delicioşi după regulile mele şi toamna mă duceam la Tuşica Paulica doar cu speranţa că are aşa ceva pus pe masă ca să pot să ciordesc măcar o felie.

Vara asta mi-am luat inima-n dinţi şi am decis să fac, nu doar pentru consum rapid ci şi pentru la iarnă.

Dacă mai suspină cineva după gustul acesta al copilăriei, vă ofer reţeta mea:

  • coaja de la 1 pepene jumătate sau doi
  • 2-3 morcovi
  • 1 ardei iute (opţional)
  • frunzele de la 3-4 tulpini de ţelină
  • 1-2 bucăţele de hrean – opţional
  • 3-4 frunze de dafin
  • o lingură de seminţe de mărar
  • o lingură de seminţe de boabe de piper şi coriandru
  • saramură (1 l de apă şi 1 lg mare de sare)

 

Dacă nu sunteţi la o masă cu suficienţi meseni ca să se termine un pepene mare, sugestia mea e să faceţi vreo 2 l jumătate de saramură, să puneţi seminţele de piper şi coriandru şi pe măsură ce terminaţi câte o felie de pepene, o puneţi la frigider (grijită) în saramura asta, într-o oală de minim 3 l.

 

Cojile de pepene se curăţă cu grijă de partea verde şi rămâne doar partea verzuie, eventual un pic din cea care începe să se înroşească. (Adică ce altminteri s-ar arunca.) După ce aţi curăţat, mai segmentaţi-le astfel încât să încapă cât mai bine în borcan.

Când sunt suficiente bucăţi de coajă de pepene ca să umpleţi un borcan de 3l, putem să purcedem la operaţiunea murătura. Mai păstraţi câteva bucăţele.

Morcovii se curăţă de coajă şi se taie segmente.

Ardeiul iute se spală.

A doua zi: Frunzele de ţelină se spală şi se pun la scurs.

 

Se clădesc bucăţile de coajă, strecurând şi bucăţi de morcov. Puneţi saramura la fiert. Nu uitaţi să strecuraţi şi ardeiul iute în borcan. Când consideraţi că borcanul este plin, puneţi seminţele de mărar şi foile de dafin. Puneţi borcanul pe o tavă metalică şi turnaţi cu grijă saramura. Puneţi capacul, fără să strângeţi prea bine. Acoperiţi cu un prosop şi lăsaţi până a doua zi dimineaţă sau până seara, adică minim 12 ore de ”marinat”.

A doua zi, scurgeţi saramura şi o puneţi iar la fiert, mai adăugaţi ceva segmente de morcovi şi din bucăţelele de coajă de pepene păstrate anterior. Puneţi frunzele de ţelină şi bucăţile de hrean, ca un capac. Turnaţi saramura fierbinte peste, înfiletaţi capacul cât se poate de bine şi înveliţi iar în prosopul fierbinte.

Când s-a răcit suficient de mult ca să-l puteţi manevra în siguranţă, întoarceţi cu gura în jos borcanul, ca să fiţi siguri că nu apar scurgeri. Înveliţi-l la loc.

În principiu, e cam acelaşi reţetă ca la castraveţii muraţi.

 

Şi tot ca la castraveţii muraţi, bucăţile de coajă de pepene se pot folosi ca murături alături de mâncăruri iarna sau se pot transforma într-o minunată mâncare.

Bonus, moarea rezultată e excelentă la acrirea ciorbelor pentru cei care cred că gustul acru al ciorbelor de acasă trebuie să fie E”s free.

 

Dacă doriţi pentru consum imediat, nu e nevoie să puneţi saramura fierbinte peste bucăţile de coajă şi nu e nevoie de hrean. De asemenea, dacă doriţi numai pentru moare, puteţi să strecuraţi şi o bucată de varză (cotorul e cel mai bun) sau un castravete sau doi.

 

PS: Dacă aveţi, puteţi să puneţi şi câteva frunze sau boabe de piper de Sichuan, îi vor conferi o aromă minunată.

 

Restul pe http://www.catchy.ro

Sepia, blestemul bigoţilor

Bag io sama că există un motiv pentru care ovreii religioşi nu se ating de sepii, în calitate de fruPte de mare. Femelele sunt ok, dar masculii sunt anathemă pentru toţi bigoţii.

Teoria darwinistă spune că doar masculii mari după ce se bat ca chiorii ca să impresioneze damele au şansa să se împerecheze.

Realitatea crudă spune că dacă e deştept, masculul n-are nevoie să fie mare şi mai ales n-are nevoie să fie nici agresiv. Fiindcă masculii mici şi deştepţi se deghizează în femele, se strecoară pe lângă tipii mari şi tembeli care-şi scot ochii unii altora şi au şanse mari să devină taţi. Sunt atât de buni la deghizare încât uneori partea superioară pare a fi de femelă – cea întoarsă spre masculii feroce şi cea întoarsă spre femelă e de mascul.

Partea amuzantă e că în situaţiile de mai sus apar nEşte probleme cu ”Dumnezeu a lăsat să se împerecheze bărbatul cu femeea”:

– dacă sunt deghizaţi complet în femele pe parcursul acuplării, atunci probabil nici femelele de sepie nu-s complet hetero

– dacă sunt deghizaţi juma juma, atunci au toate şansele ca tipii mari şi tembeli să se acupleze cu ei ceea ce înseamnă că-s lejer bi.

Mic îndreptar despre ora la care să ajungi acasă – ghid pentru bărbaţi

Verifică întotdeauna înainte de a pleca de acasă care-i lista cu sarcinile zilnice ale soaţei.

Estimează când a terminat de:

– băgat aspiratorul

– şters podelele

– şters gresia de la intrare

– terminat de spălat (dar nu musai şi terminat de întins, mai ales dacă e vorba despre cearceafuri. Dacă ajungi când mai sunt de întins ceva cearceafuri, o să faci impresie excelentă când o să o ajuţi să le împăturească frumos înainte de a le urca pe culme)

– şters geamurile

– şters praful, inclusiv biroul tău

– şters dulapurile, mai ales zonele unde ai pus mâna fiindcă îţi e mai comod să manevrezi uşile aşa decât să foloseşti mânerul

– făcut bulionul

– făcut dulceaţa fără să o fi băgat în borcane, o să o ajuţi să guste să vadă dacă e suficient de bine fiartă şi potrivită şi mai ales o să strângi capacele, ceea ce îţi va aduce puncte bonus

– de adunat cu mâna şi ultimele scame rebele

– frecat băile.

 

Verifică, dacă doamna are mania statusurilor de feisbuci, câte dintre treburi sunt gata. Când se apropie de final, poţi să îţi faci apariţia salvatoare, să faci ultimele mărunţişuri şi să culegi laurii.

 

Mici consideraţii despre conservarea politicianului Voiculescu

Nici aceasta nu-i postare anti-Voiculescu sau pro-Băsescu. Faptul că am o oarecare preferinţă personală către Antena 3 nu înseamnă că accept tot ce livrează în acea formă, fără să trec prin filtrul gândirii proprii. Îmi repet concluzia la care am ajuns în postul precedent: politicienii ar trebui trimişi la zdup preventiv fiindcă ştiu ei ce au făcut.

 

Cred cu tărie că Dumnezeu ne-a pus un neocortex atât de mare între urechi fiindcă a considerat că noi trebuie să gândim prin forţe proprii. Altminteri lăsa neocortexul ăla la nivelul reptilelor.

Da, am o oarecare preferinţă personală către Antena 3. Însă şi ei livrează la fel de mult rahat ca şi concurenţa. Îl înjur pe Băsescu, nu-i bai, nu dorm nici cu poza lui Voiculescu sub pernă.

Mă amuză Mircea Badea? Da, e un clown reuşit (şi da, are un corp trăznet şi o mobilitate fenomenală pentru vârsta lui şi i-a lăsat mă-sa şi o mutră plăcută privirii) spre deosebire de Banciu. Nu zic că don colonel Turcescu n-ar fi un mascul plăcut ochiului, fiindcă e. Dar n-are umorul lui Badea. Da, îl pupă-n cur pe Voiculescu alături de mulţi dintre colegii de la Antena 3. Dar mă întreb dacă nu cumva cei mai mari detractori ai anteniştilor îl înjură cu atâta patos fiindcă de fapt şi-ar dori şi ei un cur călduţ de pupat contra unor salarii la fel de agreabile şi nu-s în stare nici să suporte această idee, nici să gestioneze adecvat eşecul de a nu fi găsit un astfel de cur. Călduţ. Indiferent dacă e al lui Voiculescu sau al lui Băsescu.

 

Merită 10 ani de pârnaie Voiculescu? Habar n-am. N-am studii juridice ca să mă pronunţ.

Sunt necesari cei 10 ani fiindcă în definitiv – culme a cretinismului! – n-a omorât pe nimeni cum au omorât madam Păunescu sau Huidu? E ca şi cum ai compara mere cu arici de mare şi să faci scandal că nu sunt de fapt îngheţată de ciocolată. Însă între un golan care-ţi dă una (fie şi-n cap, fie şi cauzatoare de moarte) şi un domn care fură speranţele şi măcar o parte din agoniseala mai multor fraieri care cred în prostiile pe care le debitează, cred că domnul e mai primejdios. Terorismul economic va genera mult mai multe victime colaterale decât totalitatea idioţilor care-şi pun bombe la brâu şi vor musai să-i acompaniezi pe calea cea mai scurtă către Creatorul lor.

Pe politician bagă-l la zdup preventiv. Ştie el ce a făcut

Dacă eşti român, sigur ai auzit lemele cum că femeia dacă o iubeşti trebuie să ţi-o baţi ca să-i demonstrezi dragostea nepieritoare pe care i-o porţi şi cum că trebuie să o baţi periodic fiindcă ştie ea ce a făcut.

Experienţa multimilenară ne arată că orice persoană care ajunge într-o poziţie de putere e coruptibilă cel puţin (şi că a fost de fapt deja coruptă, fiindcă cei care deja sunt în poziţii de putere nu vor permite niciodată şi nu au permis niciodată  să ajungă acolo oameni pe care nu-i pot ţine de coaie, câtă vreme simt pe coaiele lor mâinile altora, nu de alta dar altminteri riscă să şi le piardă în cel mai dureros mod) şi puterea corupe ulterior.

Eu cred că dacă-l iubeşti pe politicianul tău trebuie să-l trimiţi la zdup. Ştie el ce a făcut pentru a ajunge acolo şi ce a făcut ca să rămână acolo.

 

PS: nu-i postare nici anti-Voiculescu nici pro-Băsescu. Faptul că am o oarecare preferinţă personală către Antena 3 nu înseamnă că accept tot ce livrează în acea formă, fără să trec prin filtrul gândirii proprii.

Cum să-ţi nenoroceşti copilul – ghid practic pentru părinţi în paşi

1) Spune-i constant că îl/o iubeşti mai mult decât pe Dumnezeu dar nu uita că bătaia e ruptă din rai şi în niciun caz să faci ceva ca să coşi dracului raiul ăla la un loc!

2) Repetă-i zilnic cel puţin o dată şi cel puţin între 6 şi 10 ani – anii cei mai critici ai formării gândirii – că e un/o nimeni fără tine, că fără tine o să-l/o mănânce gândacii şi o să se aleagă praful de el/ea.

3) Nu-l/o întreba nici măcar o dată ce îşi doreşte, ghidează-l/o tu în cei mai mici paşi. În definitiv eşti părintele lui/ ei şi ştii mai bine decât copilul ce îşi doreşte de la viaţă, ce preferinţe ar trebui să aibă şi cu cine să se împrietenească. Iar dacă cumva amărâtul/a are curajul să mai aibă ceva preferinţe sau înclinaţii proprii fără să-ţi ceară binecuvântarea, ai grijă să descurajezi aceste preferinţe sau înclinaţii din faşă. Reciteşte fraza anterioară pentru a îţi întări această convingere.

4) Nu-l/o asculta niciodată şi foloseşte împotriva sa tot ce spune. Reproşează-i constant orice tâmpenie a făcut cu ocazia fiecărei mustrări.

5) Dă-i permanent semnale contradictorii. Azi e albă, mâine-i neagră, poimâine e verde şi peste o săptămână n-a fost NICIODATĂ decât roz bombon cu picăţele mov. Susţine sus şi tare asta.

6) Adu-i aminte copilului permanent ce şi câte sacrificii ai făcut pentru el/ ea, nu-l angrena niciodată în treburile casei, nu-i da niciodată responsabilităţi. Şi nu uita să-i spui de fiecare dată că e  monstru egoist şi nesimţit e fiindcă beneficiază de ce tu doar ai visat în copilărie şi fiindcă nu consideră niciodată cazul să te ajute din iniţiativă proprie.

7) Ironizează-l pentru ce îi place şi încurajează-l să fie demn ca un adult. Eventual bagă-i un băţ metaforic în cur şi învaţă-l să dispreţuiască tot ce are în jur fiindcă el/ ea e moştenitorul buricului creaţiei.

8) Învaţă-l cât de nemernic e dacă îşi asumă vreun risc pe cont propriu fără să îţi ceară un plan de acţiune ţie mai întâi.

9) Descurajează-i orice tentativă de socializare cu alţi copii. 

10) Descurajează-l/o să gândească pe cont propriu. În definitiv tu l-ai făcut, poţi să gândeşti şi în locul lui şi să-i scrii scenariul pentru viaţa ideală pe care ar trebui să o ducă. Fă-l/o să se simtă VINOVAT/Ă dacă dă cele mai mici semne de împotrivire dar simultan neagă cu înverşunare că faci asta.

 

FELICITĂRI. Dacă ai aplicat măcar 50% dintre aceste sfaturi o să ai la uşă fix ceea ce meriţi: un hibrid nasol între un monstru de egoism şi un monstru de nesiguranţă. 

Din nefericire pentru el/ ea, progenitura nu merită să ajungă aşa.

Dieta egipteană

Fiindcă unde e barza chioară, face Dumnezeu cuib.

Şi citisem despre dieta egipteană. Adică Egiptul antic, nu arab.

Un cordon pe care-l strângi şi nu mănânci decât îţi permite cordonul. Care dacă e supra-solicitat începe să strângă în mod neconfortabil şi-ţi rămâne dumicatu-n gât şi firimitura-n barbă.

 

Azi îmi schimbai elasticul budigăilor şi-l brodii cam scurt. Cu vreun cm mai scurt. A dracului dietă egipteană funcţionează. Strânsoarea aia chiar taie cheful şi pofta de mâncare.