Cine n-are noroc, n-are/Seamănă eclipsă şi nu răsare

Eii, cum un om anunţat face cât doi, mă dusei eu chitită să admir în mers eclipsa. Mno bine şi numai ce ajung în staţia de tramvai şi constat că n-am aparatul foto cu mine că am plecat pe principiul ”vâj”. Mă întorc, iau aparatul, aranjez aparatul, îl bag în geantă şi plec.

Iar când să admir minunata eclipsă se pune pe o burniţă d-aia mocănească de-am ratat evenimentul cu totul.

Dar mă rog, cât dai, atâta face. N-am plătit să admir fenomenul, nu mă pot da lovită-n aripă. Da-mi închipui cum ar fi fost să dau o pălărie de bani să mă duc până-n Insulele Feroe şi acolo ori să mă mursece ursul polar – s-a întâmplat unui nefericit – ori să pună de-o zăpezică fix când se pupă Soarele cu Luna.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s