Femeia şi ploaia

Eu într-o viaţă trecută cu siguranţă am fost paparudă, rudă, degrabă se udă, căci imediat de mă gândesc să spăl geamurilem începe să plouă.

Şi cum stăteam eu şi mă uitam cum plouă cu găleata în Bucureşti numai fiindcă îmi adunasem eu parafernalia necesară curăţării geamurilor stăteam şi mă gândeam că mari japiţe şi putori sunt la Botoşani! Trebuiau numai să mă cheme pe mine să le spăl câteva geamuri – cu costuri substanţial mai scăzute decât procesiunea religioasă – şi aduceam mintenaş ploaia.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s