Învățăturile unui votant către clasa politică emergentă din România 02

Învățăturile unui votant către clasa politică emergentă din România

Partea a II

 

Dragă politicianule emergent, azi mă întorc din Piața Victoriei și vreau să-ți vorbesc despre ce am simțit.

Mă bucur că în sfârșit cineva din Piață începe cineva să-și dea seama că motorul social sunt emoțiile. Și m-am simțit onorată să joc Hora Unirii. Și să cânt Transilvanie măreață/ Îți aducem pețitor, pețitor, pețitor/ Mândrul nostru tricolor.

Fiindcă aceasta îmi doresc să îmi oferi: uniune (și Unire) și un simbol în care să cred și pentru care să acționez.

Adu-ți aminte că acum vreo 35 de ani, Ceaușescu a interzis Cenaclul Flacăra deoarece emoția produsă de cântecele jumătate scandate, jumătate cântate era atât de mare încât n-ar fi fost necesară prea multă energie adăugată pentru a produce o explozie socială. Nu uita că noi, ăștia de 40-50 de ani am crescut ascultând Cenaclul și fredonând acele cântece patriotice. Încă sunt acolo, pierdute printre amintiri. Au nevoie doar de o desprăfuire ușoară. Iar cei care sunt încă tineri și nu le-au ascultat vor reacționa și ei, deoarece emoțiile sunt contagioase.

Am făcut acest mic preambul dragul meu politician emergent deoarece azi o să-ți vorbesc despre emoții.

• Mă aștept de la tine să îmi aprinzi emoții patriotice și să văd aceleași emoții în jurul meu, ca să am suficient sprijin al egalilor mei ca să nu îi las pe adversarii tăi să mă facă să îmi fie rușine că simt ceea ce simt.
• Vocea umană e un minunat instrument de manipulare a emoției. Vorbește-mi! Sedu-mă! Mă aștept de la tine să înveți puțină oratorie, un strop de dicție, ceva mai multă retorică și multă gramatică. Nu ai o voce perfectă de tenor sau bas? Nu e nicio problemă. Adu-ți aminte că nici Demostene nici Regele George al VI nu aveau niște voci sonore și o dicție perfectă. Dar au ajuns cu multă muncă în punctul în care și-au putut folosi vocile pentru a-și făuri un loc în istorie. Unul de neșters. Dacă ei au putut, înseamnă că poți și tu. Trebuie doar să vrei. Iar dacă te angajezi să faci asta, înseamnă că îmi dai motive să cred în tine.
• Nu-mi vorbi la nivel rațional. Nu-mi spune ”hai să ne calmăm și să discutăm rațional”. Și mai ales nu spune asta nici celor de la Putere. În primul rând e o greșeală fundamentală fiindcă îmi sugerezi că-s într-o stare emoțională prea fragilă pentru a fi capabil/ă să iau decizii. Ceea ce e greșit, fiindcă deciziile se iau de fapt în urma analizei emoțiilor sau în urma emoțiilor foarte puternice. Iar consilierii politicienilor din PSD știu asta. Toată spălarea pe creier a votanților PSD vine din manipularea emoțiilor.

Adu-ți aminte de faptul că înainte de ”89 cel puțin la țară Ceaușescu era înjurat aproape pe față și unii, nu puțini își aduceau aminte cu drag de Regele Mihai. Știau că Monarhia a terminat procesul de împroprietărire început de Cuza Vodă (Monarh el însuși) și că pământurile vitale pentru ei fuseseră confiscate de către comuniști. În mod natural, după Revoluție ar fi trebuit ca acești oameni să respingă cel mai puternic neocomunismul. Cu toate astea, ei, acum sunt electorat captiv PSD.  De ce? Simplu. Fiindcă aparatul de manipulare al Securității a semănat atât de multă frică de venirea moșierilor care să le ia pământurile (o minciună, pământul nu putea fi confiscat deoarece nu fusese încă retrocedat și nici după repunerea în posesie tot nu putea fi confiscat deoarece statul garantează proprietatea privată.). Frica e una dintre cele mai puternice emoții. Doar că nevoie ca persoana să investească în ea enorm de multă energie fiindcă e energofagă. Spre deosebire de iubire care e o emoție poate mai puțin puternică dar ecologică și auto-sustenabilă.

• Vorbește-mi la nivel emoțional, fă-mă să simt că implicarea MEA, da, a mea personală contează. Că simțind alături de tine mă validez ca cetățean și locuitor al Cetății. Transformă-te în catalizatorul empatiei sociale de care fiecare are nevoie pentru o calitate pozitivă a vieții.
• Ține minte ce ți-am spus la punctul 3) și creează acele strategii prin care să emoționezi măcar o parte din electoratul adormit. (Da, nu strică să oferi ceva cuante de energie ”altfel” și electoratului PSD. Creierul uman e atras de iubire, nu de ură.)
• Deci iubește-mă. Condiționat dar iubește-mă. Condiționează-ți iubirea de lucruri frumoase. Fă-mă să te asociez cu nevoia naturală de implicare socială, cu nevoia naturală de recunoaștere socială. Fă-mă să mă simt frumos, victorios, nu doar câștigător ci de-a dreptul invincibil fiindcă ALEG să fac parte din tribul tău.
• Fă-mă să îmi facă plăcere să fiu în compania celorlalți oameni care se declară membri ai tribului tău. Indiferent de sexul, starea socială, opțiunile alimentare, muzicale, literare ale acelor oameni.
• Catalizează ridicarea nivelul de conștiință și conștiență socială atât mie cât și egalilor mei. Catalizează nu doar o elită politică și în niciun caz o elită politică a cărei caracteristică principală e sfidarea electoratului ci o elită socială printre care să simt că îmi e necesar să exist.
• Fă-mă să-mi doresc să ofer societății din energia mea, nu doar să aștept să primesc energie (gratis) de la societatea românească.
• Și după ce mă amorsezi emoțional, oferă-mi și argumentele raționale prin care să-mi demonstrezi că ceea ce spui e etic, socio-ecologic, sustenabil, creator de plus valoare socială.

 

 

 

 

 

Învățăturile unui votant către clasa politică emergentă din România

Învățăturile unui votant către clasa politică emergentă din România.

 

După 30 de ani aproape de la Revoluție, clasa politică se confruntă cu o lipsă de încredere și respect cu care s-a mai confruntat doar PCR. Dat fiind că mare parte dintre oamenii care populează acum eșichierul politic sunt foști membri ai PCR sau au legături ușor de urmărit cu aceștia sau cu membri unor foste și trecute Servicii a căror slujire față de Țară a fost atât de îndoielnică încât au generat haosul actual, nu e de mirare acest lucru.

Ca atare, crearea unei clase politice emergente, care să nu fi fost contaminată până acum de nimic din murdăria actualei clase politice e vitală pentru sănătatea morală și mentală a Neamului.

 

Ca atare, dragă politicianule emergent. Aceasta e o listă a lucrurilor pe care eu, cea mai nevrednică dintre votanți vreau să o văd la tine.

 

• Dragă politicianule emergent. Nu te cunosc. Știu că timpul e scurt, așa că probabil îmi voi găsi singură motive să îți acord încredere. Dar regulile jocului relațional stipulează că încrederea se câștigă, nu se pretinde. Fă niște pași ca să-mi câștigi încrederea. Fă-mă să îmi doresc să începem un parteneriat care să dureze. Nu doar 5 ani sau 4 ani ci 100. Sau mai mulți. Genul de parteneriat pe care să-l lăsăm moștenire copiilor noștri. În care să te văd cum crești și să văd cum cresc și eu. În care să simt că existența ta îmi aduce plus valoare. Că serviciul pe care îl exerciți față de Țară și serviciul pe care-l exerciți față de mine e onest și nu are motivații ascunse și răuvoitoare.
• Din motive clare tuturor acum, în urmă cu 26 de ani s-a refuzat impunerea unei legi a Lustrației. Nu e nicio problemă. Statutul partidului trebuie să respecte legile țării, dar poate să impună reguli mai stricte decât legile în vigoare ale țării. Impune în partidul tău o astfel de lege a lustrației 2.0! Fără oameni din alte partide. Fără oameni care să aibă legături incapacitante cu oameni din alte partide sau care să poată fi manevrați din Servicii.
• În cazul în care un membru al unui alt partid dorește să intre în partidul tău, să fie scris și să rămână aplicabil, oricărui traseist, oricât de sonor i-ar fi numele: minim 5 ani fără dreptul de a candida în numele partidului nou nicio funcție publică. Înțeleg ce a zis Titulescu despre exclusivitatea boilor în a merge drept, dar ține minte că jetul de urină al boului nu e deloc rectiliniu. Și că stropește.
• Avertizați din statut că orice politician care e condamnat pentru corupție e obligat să renunțe la funcțiile deținute, exclus din partid și orice beneficii materiale a dobândit într-o funcție publică la care a ajuns prin intermediul politicii e obligat să le restituie. (Salarii, prime. Prejudicii stabilite, indiferent de sentința propriu zisă). Și să fie taxat și cu o extra taxă pentru reparații morale.
• Testați-vă toți membrii aderenți și toți membri care doresc funcții politice: aflați care le sunt motivele intrării în arena politică și cât de ecologice sunt. Rețineți, regulile morale se pot schimba în ani. Regulile ecologiei unui sistem politic sunt aceleași de la ridicarea zidurilor Babilonului încoace.
• Vreau să văd măcar din partea unora asumarea faptului că vreo 50% dintre români sunt bolnavi de sindromul Stockholm și mai ales să văd o strategie de asumare a acestui fapt și crearea unor structuri de ajutor a persoanelor afectate.
• Formați-vă o strategie politică prin care să treziți cei 60% de indiferenți, scârbiți și îngrețoșați. Nu rupând din electoratul altora vă veți forma un electorat propriu, care să vă susțină din convingere. Nimeni nu crede într-o cauză cu mai multă tărie decât un om care alege singur să fie convertit. Însă trebuie păstrată cauza, altminteri furia acelui om va fi similară cu a oricărui înșelat.
• Înțelegeți că electoratul adversarilor e la fel de demn de respect ca și electoratul vostru. Ba poate din anumite puncte de vedere chiar mai demn de respect. Mai ales în cazul electoratului PSD. Oamenii ăia știu ce e înseamnă fidelitate. Nu știu ce înseamnă o relație sănătoasă între reprezentați și reprezentanți, dar știu ce înseamnă fidelitatea. Vreți să îi treziți? Vă recomand să-l citiți pe Alfie Kohn. Niciun copil trimis la colț să reflecteze asupra ce a făcut rău nu va face asta. Va încerca să găsească o strategie de succes prin care să facă exact ce-și dorește FĂRĂ să fie prins și pedepsit. Deci nu amenințați cu pedepsele electoratul advers. E extrem de posibil să vă pierdeți și propriul electorat.

Înțelegeți ce îi face pe oamenii ăia să se comporte așa. Renunțați la ideea că se comportă într-un anume fel pentru a vă irita pe voi. E extrem de probabil ca voi să nu existați pentru el. Orice comportament are la bază speranța obținerii unui beneficiu. Creați-vă echipe de sociologi și psihologi care să vă explice ce cred oamenii aceia că obțin făcând ceva care nu le aduce beneficii în ochii voștri. După care cu aceleași echipe sau cu altele, creați strategiile necesare pentru a educa electoratul referitor la cum să facă singuri ceea ce au fost educați de alții să aștepte cu mâna întinsă. Și nu vă imaginați că e ușor! Sau că puteți pastișa cu succes de pe la alții soluții gata testate! Puteți face asta. Dar probabilitatea de a lua o soluție britanică/ franceză/ nemțească/ chinezească și a o aplica cu aceleași rezultate așteptate în România care încă se denumește pe sine cu o bună doză de dispreț Românica, e minimă.

Amintiți-vă de deviza interbelică ”prin noi înșine”. Inspirația e bună, e total contraproductiv să se inventeze apa caldă și săpunul în fiecare zi. Dar e nevoie de dedicație pentru a fi folosite zilnic în conformitate cu necesarul zilei.

 

LUAȚI AMINTE LA ECOLOGIA FIECĂREI STRATEGII. O strategie în termenii în care doar o parte câștigă și una pierde este perdantă. O strategie de succes aduce plus valoare și restului ecosistemului politic.

 

De asemenea, îmi doresc să văd ce poziție luați față de religie, unde vă raportați la valorile  (aproximative) religios-morale clamate în mod popular și în ce mod aveți de gând să colaborați cu forțele religioase din această țară. Inclusiv să văd cum veți trasa limita dintre statul laic pe care-l reprezentați și omul religios (sau nu) la care doriți să ajungeți.

 

• Creați-vă un site al partidului. Unde să pot citi
• despre partid: declarația politică asumată, obiective pe termen scurt, mediu, lung și foarte lung (100 de ani minim), resurse, termene defalcate (care e termenul final al implementării, care sunt punctele de verificare ale îndeplinirii obiectivului respectiv și cât din el s-a previzionat a fi îndeplinit până atunci, vs. cât s-a îndeplinit.)
• despre fiecare membru asumat al formațiunii: cv, declarații personale, motivele pentru care a intrat în politică, ce dorește să obțină pentru el, ce dorește să obțină pentru ceilalți. (Nu, nu e o dovadă de egoism. E o dovadă de cinste și onoare.)
• Mă aștept ca între aceste obiective să regăsesc minim: asanarea morală a Țării, eliminarea în condiții de siguranță a tuturor căpușelor economice care ne secătuie economic și moral; transformarea învățământului și sănătății în obiective prioritare, modul în care vă raportați la inițiativele economice autohtone și cum vă raportați la cele internaționale. Punerea României înapoi pe harta științifică și culturală a lumii

 

După care, iubitul meu politician emergent te asigur că eu și probabil mulți alții ca mine te vom urma până în pânzele albe.

 

 

 

Despre mitingul psd

Io cred că Dragnea are dreptate.

Mitingul de sâmbătă a fost un mare triumf. Unul cu adevărat mai mare decât al Simonei Halep la Roland Garros.

 

Doar că nu pentru psd.

 

Mitingul psd a reușit să facă ceva ce Opoziția nici nu cred că ar fi putut să viseze.  Evident, rămâne la latitudinea Opoziției dacă va face ceva cu acest cadou sau o să-l lase să se irosească.

Mitingul psd a reușit să facă următoarele:

– a reușit să enerveze zona Moldovei, zonă tradițional client captiv al pds. Atunci când transportatorii au dorit să intre în București, nu s-a putut. Când psd a adus mitingiștii, s-a putut. Mai mult, s-a putut pune la dispoziția autocarelor venite cu susținători parcarea Casei Poporului… Deja sună a discriminare urâtă.

– a reușit să șucărească niște oameni care au fost aduși cu japca. Și a reușit să irite mulți oameni care se tem că va exista o revenire către un sistem politic în care șantajul va fi un instrument perfect acceptabil social.  Iar orice om din zona de vânzări știe că un client nemulțumit îți poate pune pe fugă chiar și 100 de potențiali clienți. Iar dacă-i influencer, chiar mai mulți.

– mass media a reușit să arate următoarele lucruri: mizeria lăsată în urmă de către susținătorii psd, aspectul fizic foarte puțin fericit al unora dintre participanți, discursurile incoerente și/sau ilogice ale acestora. Reacția viscerală a multora dintre cei 60% care nu s-au obosit să iasă la vot, va fi să se disocieze cognitiv de aceștia.

Reacția multor oameni pe care îi știu, din toate părțile spectrului politic la acest tur de forță este de genul ”Să mori tu că poți să-mi impui asta? Pe bune? Chiar crezi că sunt la fel de prost ca ăștia care au venit la miting?”

DACĂ Opoziția va reuși să preia la fileu aceste mingi, e extrem de probabil și  posibil să poată da cu psd definitiv de pământ.