Gluma pentru Daily Cotcodac

De câte ori dorm pe spate, mă trezesc cu mâna dreaptă pe pernă. Adică ridicată ca şi cum m-aş preda.

Asta înseamnă că fie mâna, fie neuronii care o comandă au material genetic franc?

Anunțuri

Ala bala portocala

E doişpe şi mă pregătesc să merg la vot.

Şi fix ca cetăţeanul turmentat, mai că-mi vine să cer un kaki (cu cinzeaca de rom n-am ce face) şi să întreb eu cu cine votez?

Încep cu dl Ponta. Detest modalităţile prin care PSD a condus ţara, faptul că îşi apără cu îndârjire corupţii iar cu dl Ponta personal nu simt a avea afinităţi. E departe de ceea ce consider eu că e prototipul unui conducător. De masculul alfa.

Dl Iohannis, fizic se apropie de acea imagine de mascul alfa. Dar să ferească Dumnezeu să deschidă gura că zboară porungheii ca de la ceremoniile de Paşte din Vatican. Nu-mi place că n-a fost în stare să răspundă coerent la întrebări extrem de simple şi puse părtinitor. Nu-mi place că a acceptat să imite stilul lui Băsescu în condiţiile în care n-are nervul aceluia. Şi cel mai mult detest că nu e în stare să aibă o poziţie coerentă. Dacă ceri să faci parte dintr-un guvern, mi se pare neînghiţibil că tu vai, îl considerai prost. Pe uliţa unde am crescut eu, nu-ţi asociezi numele tărâţele dacă nu vrei să  te mănânce porcii. Iar faptul că n-a fost în stare să-i ţină piept lui Ponta, hmmm, atunci ce dracu o să facă la întrunirile internaţionale unde ar trebui să contribuie la cauza României?

Deci, pe cuvânt, mă duc şi încep cu ”ala bala portocala, din oceanul Pacific, a ieşit un peşte mic, şi pe coada lui scria, ia mata preşedenţia.” (unde ”mata” e prescurtarea colocvială de la dumneata/ matale, nicicum forma contrasă a lui ”mama ta”. Care, după cum se ştie, are cratimă.)

Buna Mira, vreau sa fie limpede un lucru…

Aşa începe o scrisoare din partea lui Ionut Parausanu pe unul dintre conturile mele de email.

Scrisoare absolut nesolicitată dacă e să  spun adevărul.

Ca să fie nevoie de limpezire, ar trebui să am vreo întunecare sau măcar vreo înceţoşare. Iar în cazul de faţă n-am.

Iar de aici începe o luuuuuuuuuuungă poliloghie prin care omul încearcă să mă convertească la doctrina Iohanniană, care începe cu ”revin cu un mesaj mai explicit in care o sa va povestesc mai multe, inclusiv care e optiunea mea politica si de ce este asa, pentru ca am vazut ca sunt inca persoane care nu au inteles.”

Har Domnului, măcar prima scrisoare nu am primit-o. Ceea ce nu înţeleg este de ce a simţit acest domn nevoia să îmi expliciteze atât de exhaustiv care e opţiunea lui politică. Nu de alta, dar nu îmi aduc aminte să îi fi cerut părerea, fiind eu perfect mulţumită cu creierul pe care Dumnezeu a considerat suficient şi necesar să mi-l pună între urechi şi fiind perfect capabilă să judec şi singură.

După ce îmi prezintă istoricul cât mai exhaustiv al contactelor sale cu partidele politice, omul se apucă să mi-l prezinte pe Iohannis ca fiind Mesia al doilea îmbrăcat în port tradiţional nemţesc. O fi, dar eu am dubii.

L-am văzut, mai corect i-am văzut pe domnii Iohannis şi Ponta în confruntarea de la B1 TV.

Interesantă alegerea postului TV. Pe care-l ştiu post de casă al lui Băsescu. Nu am înţeles de ce nu s-au dus la TVR 1, 2 sau 3, că teoretic e subvenţionat din bani publici, dedicat informării imparţiale a tuturor cetăţenilor şi echidistant. Şi în mod clar cu o audienţă mai mare.

Da, Ponta are în spate o lungă listă de baroni PSD puşcăriabili şi amestecaţi în scandaluri murdare cu iz penal. Numai că Iohannis nu a venit în faţa stimatului auditoriu ca independent ci din partea alianţei PNL-PDL. Care gem şi marmeladă şi ele de puşcăriabili, nu deţin câtuşi de puţin monopolul purităţii conştinţei.

Ce mi-a displăcut a fost atitudinea lui Iohannis care a fugit de această confruntare cu o energie demnă de o cauză mai bună. Decizia de a-şi mişca curul venind abia după ce i s-a aruncat zburătoarea moartă în curte. A venit cu echipa de campanie a lui Băsescu, cu strategia lui Băsescu şi cu atitudina lui Băsescu, în condiţiile în care NU este Băsescu. Asta înseamnă o lipsă de inteligenţă şi din partea lui că a acceptat o partitură scrisă pentru o altă voce de la echipă şi din partea echipei care nu e în stare să vadă că Palatul Cotroceni nu e magazinul Copy-Paste cu o măsură care se potriveşte tuturor. S-a lansat într-o serie de acuze, tragedia fiind nu că le-a lansat ci că le-a lansat într-un mod ăăăă ardelenesc. Ca-n bancul ”mă Ioane, palma aia datu-mi-o-ai mie în glumă sau în serios? Că eu nu accept aşa glume” . A greşit citând articolele din Constituţie şi nu ştia nişte cifre necesare. A vorbit ca şi când tăcea, numai condiţia mea psihică nefericită şi intervenţiile rapide ale lui Ponta împiedicându-mă să adorm în mod providenţial.

Ponta a venit cu un discurs coerent, cu notiţe ca să nu vorbească aiurea, ba chiar l-a şi corectat atunci când a fost cazul.

Nu, nu sunt fan nici PSD nici Ponta, deşi sunt sigură că Ponta o să iasă. Chiar dacă mai degrabă aş vota după cum îşi asuma d-na Simona Tache votul, cu poşeta sau crocodilul din care a fost făcut ultima poşetă a d-nei Udrea decât cu Ponta, Iohannis a realizat aproape imposibilul. Să mă facă să mă întreb dacă nu cumva Ponta e răul mai mic.

PS: Când o să am nevoie de părerile altora, o să le cer. Nu promit că le voi urma orbeşte, ci că le voi trece prin capul personal.

Dulcegării

Am făcut singură 4 borcane de marmeladă de gutui de încă am febră musculară de la tocat şi curăţat. Dar a ieşit excelentă.

Şi mi-au mai ieşit două de dulceaţă de mere şi gutui care dulceaţă e bestială.

Îţi mai aduci aminte dragă cetitoriule de dulceaţa aia ratată de kaki? (pe motiv de astringenţă). Ei bine, află domniata că nimic nu e deasupra posibilităţii de reparare prin adăugare de mere.

Io confesso

Cred că.

Dacă mi-ar cânta Celentano la ureche discret, ”To confesso amore mio”, aş avea ce ciripi. Ca o ciocârlie.

Cred că vreun străbun îndepărtat a murit de foame. Sau ceva de genul ăsta şi mi s-a transmis mie o genă recesivă cu hopsesii, nu de mâncare ci de ”pus pentru la iarnă”. Plecai azi după 3 flecuşteţe la Obor, mai mult să îmi fac plimbarea de duminică şi m-am întors cu două lădiţe de kaki la ofertă.

În concluzie, cine se apucă de făcut dulceaţă de kaki şi kaki-ată? Subsemnata

Later edit: dulceaţa de kaki e NAŞPA. CRUNT DE NAŞPA.

Iar cine o mai face marmeladă de gutui fără ajutor specializat, ca mine să păţească.

Mulţumiri

Recunosc, mea culpa, am întâmpinat schimbarea Animal Planet – Viasat Nature cu toată plăcerea pe care aş avea-o pentru o vizită simultan dublă ginecolog – dentist, ambii desfăşurându-şi activitatea în acelaşi tomp la cele două extremităţi personale, într-un amfiteatru cu public. Sunt o creatură a obişnuinţelor.

Dar observ că din anunite puncte de vedere Viasatul e mult mai bun. Cu câteva ordine de apreciere mai bun. Iar eu fiind o creatură pavlovian a obişnuinţelor arareori mă entuziasmez de lucrurile nefamiliare.

Însă ca să nu mai lungesc inutil povestea, mulţumesc RCS-RDS pentru schimbare! De când aţi introdus Viasat Nature şi în acest program au început să se difuzeze documentare despre fauna şi flora Austriei şi Cehiei, am învăţat mai multă biologie şi zoologie aplicată decât am făcut-o de multă, multă vreme. Mulţumiri speciale specialiştilor din Ministerele Mediului din aceste două ţări care au realizat aceste seriale fiindcă modul de a prezenta informaţia este extrem de atractiv şi instructiv fără a fi plictisitor nici măcar o secundă.

Ministerul Mediului din România? Ministerul Învăţământului din România? Mă aude cineva?

Ruminaţii politice

Nuş dacă voi vă mai aduceţi aminte, dar eu îmi aduc aminte că în perioada asta dintre cele două tururi de scrutin CCR ar trebui să decidă dacă Iohannis este eligibil sau nu.

Aşa că am o curiozitate majoră.

În cazul în care Iohannis e declarat incompatibil, ce se întâmplă? Iese direct Ponta preşedinte, sau intră Tăriceanu în al doilea tur?